Dumnezeu

Circula pe internet,in aceasta campanie electorala un mesaj aparut pe un site:

http://www.noulierusalim.ro/php/look.php?cheie=988

Desi sunt sustinator al lui Basescu,totusi tin sa avertizez ca Dumnezeu nu influenteaza deciziile nimanui.Dumnezeu este Constiinta Cosmica,este o puternica energie aparte,a instaurat niste legi fizice clare de Actiune-Reactiune.Legi care ne determina reglarea conturilor cu trecuturile noastre in functie de modul in care gandim si actionam.Insa,NICIODATA,D-zeu nu a intervenit si nu va interveni in deciziile noastre.EL nu va influenta pe nimeni,caci asa cum ne asternem asa vom dormi.

Cel care a scris acel mesaj isi asuma o mare responsabilitate,caci este o blasfemie si dorinta lui si-o manifesta punand-o in sarcina Domnului Dumnezeu.

D-zeu nu intervine in deciziile noastre,daramite in politica.

Sunt fericita

Dumnezeu mi-a mai indeplinit o dorinta.Am luat unul din cele mai grele examene ale vietii.Am primit ca informatie punctajul ce-l voi obtine chiar cu cca 10 minute de a incepe concursul,cand am intrat in meditatie pentru vreo 5 minute.

Nu regret nici o clipa ca m-am lasat ghidata,in viata mea,de informatiile ce le primesc de la entitatile cu vibratie inalta.Drumul nu a fost usor,dar de fiecare data,l-am parcurs destul de bine iar stressul foarte redus.

Cand esti constient de D-zeul din inima ta exista o sustinere enorma.

Multumesc Sf.Treimi,Maicutei Domnului si tuturor ingerilor mei si ai celor care m-au sprijinit.

Ce ar fi....

ce-ar fi cand ma enervez ... sa ma calmezi?

ce-ar fi atunci cand tip... sa-mi spui ca ma iubesti?

Ce-ar fi ca atunci cand iti spui parerea si difera de a mea, eu sa-ti spun "iti respect parerea, dar nu sunt de acord cu ea"?

Ce-ar fi ca atunci cand vorbesti tu...eu sa te ascult cu placere?

Ce-ar fi ca atunci cand plang eu... sa-mi stergi lacrimile si sa-mi saruti ochii?

Ce-ar fi ca atunci cand sunt posomorata eu... tu sa-mi starnesti hohote de ras, devenind fara sa stiu de ce bucuroasa?

Ce-ar fi ca atunci cand urasti tu... eu sa-ti aduc aminte ca "a uri" este cel mai inuman sentiment?

Ar fi... prietenie, iubire, intelegere la superlativ.

Dar

ce-ar fi cand zambesc eu... tu sa fii fericit?

Ce-ar fi ca atunci cand ma imbratisezi tu... eu sa fiu in al 9-lea cer?

Ce-ar fi ca atunci cand canti tu... eu sa te inregistrez?

Ce-ar fi ca atunci cand tu vorbesti... eu sa te privesc cu multa iubire?

Ce-ar fi cand ma mangai tu... eu sa te imbratisez aproape de sufocare?

Ce-ar fi ca atunci cand ma iubesti tu... eu sa-ti intorc insutit sentimentul prin fapte?

Ar fi complementaritate.

Mai sus e varianta lui Andrei care porneste de la ce ar trebui sa fie.

Mai jos e varianta mea care porneste de la ce observ pe internet,de la reactiile accentuate acum in perioada electorala si coordonate de orgolii,agresivitate,ura.

Ce ar fi ca atunci cand ma enervez....sa te enervezi si tu.Ce ar iesi?

Ce ar fi ca atunci cand tip eu....sa tipi si tu.Ce ar iesi?

Ce ar fi ca atunci cand iti spui parerea si difera de a mea....eu sa o expun cu vehementa,in loc doar sa-mi exprim o opinie.Ce ar iesi?

Ce ar fi ca atunci cand tu vorbesti....sa vorbesc si eu.Ce ar iesi?

Ce ar fi ca atunci cand plang eu....sa plangi si tu.Ce ar iesi?

Ce ar fi ca atunci cand sunt posomorata eu....sa fi si tu.Ce ar iesi?

Ce ar fi ca atunci cand urasti tu....sa urasc si eu.Ce ar iesi?

Dar

Ce ar fi ca atunci cand zambesc eu....sa zambesti si tu?

Ce ar fi ca atunci cand ma imbratisezi tu....sa te imbratisez si eu?

Ce ar fi ca atunci cand canti tu....sa cant si eu?

Ce ar fi ca atunci cand tu vorbesti....eu sa tac,sa ascult?

Ce ar fi ca atunci cand tu ma mangai....sa te mangai si eu?

Ce ar fi ca atunci cand ma iubesti tu...sa te iubesc si eu?

Cand simtiti ura sau furia,nu uitati

Sa iubiti ca sa primiti iubire

"Cocotat pe un varf de munte, intr-o pesterea, un calugar - intelept se ruga. Terminand rugaciunea, a deschis ochii revenind aici. La intrarea in pestera, statea staretul unei mari si bogate manastiri.
- Ce-i cu tine aici? Ai patit ceva? De ce ma tulburi din rugaciune?
- Te rog de ma iarta, prea inteleptule, dar n-am somn de zile intregi. Se intampla ceva la mine in manastire si nu pot intelege de ce.
- Ei, iaca minune, ce se petrece acolo?
- Prea inteleptule, nu mai vine lumea pe acolo. Era o vreme cand, si biserica si manastirea, erau pline ochi de credinciosi. Stateau la rand tinerii sa devina ucenici intr'ale calugariei, iar pelerinii nu mai aveau loc. Acum....bate vantul si prin chilii si prin biserica, si-n manastire. Si nu pot intelege de ce. Ce s-a intamplat cu oamenii ?
- Oamenii n-au nici o vina. Voi sunteti cei orbi. Nu sunteti in stare sa vedeti ca intre voi, acolo, locuieste Isus. Este deghizat, dar e acolo intre voi. Cand il veti descoperi, credinciosii, pelerinii si ucenicii vor veni din nou. Pan'atunci.. .....Dar mergi in pace siDumnezeu te va lumina, pe tine si pe cei putini care ati mai ramas acolo.
Staretul pleca uluit de cele ce auzise de la batranul intelept. Nu-i venea sa creada ca Isus, chiar deghizat, ar putea fi acolo in manastirea pe care o staretea de atatia ani. Coborand cu grija sa nu alunece de pe stanci, se intreba in gand: " o fi bucatarul cel negricios, sau poate gradinarul cel schiop; o fi tantalaul vesnic murdar de la atelier..... sau poate chiar eu? Doamne, eu care sunt atat de pacatos? Sau o fi...?
Ajunse spre seara la manstire si, inainte de rugaciune, chema la el pe cei care mai erau acolo.
- A zis inteleptul calugar ca suntem orbi si de aceea ne merge atat de rau. De aceea suntem bolnavi, n-avem de nici unele si oamenii ne ocolesc. Suntem orbi ca nu-l vedem pe Isus care traieste, aici in manastire, alaturi de noi - deghizat. Incepand din aceasta noapte, sa va rugati Domnului sa ne deschida ochii sa-l putem descoperi. Sa-l putem vedea, sa-i dam respectul cuvenit si iubirea neconditionata despre care El ne vorbeste.
In fiecare noapte adormeau cu aceeasi intrebare in gand: care dintre cei ce-si duceau viata in manastire putea fi Isus?
Dimineata, se priveau pe furis si se salutau cu respect, se ajutau la muncile campului, la atelier si la bucatarie. Criticile incetasera, judecatile se opreau pe buze, iar bunainvoiala era la ea acasa. Stiau ca el, Isus, este acolo. Stiau ca se bucura de atmosfera pe care, cu iubirea de semeni, reusisera s-o creeze.
Florile straluceau pe aleile curate, zarzavaturile cresteau sanatoase in gradina de legume, iar icoanele din atelier erau mai frumoase ca niciodata.
Incet, incet, chiliile se umplura de ucenici.Pelerinii nu mai aveau loc, iar duminica, biserica era intesata de credinciosi.
Acceptarea, toleranta si mai ales iubirea au facut minuni in aceea manastire. La fel poate face minuni si in viata noastra.

Banc

Un mos de 119 ani si nevasta de 109 merg la tribunal sa divorteze.
Judecatorul:
-Da' de cati ani sunteti casatoriti?
-Apoi, au trecut 80, raspunde mosul .

Judecatorul:
-Si de cati ani nu va mai intelegeti?
- Cam de 50, dom' judecator
Judecatorul:
-Si atunci, ce ati asteptat pana acu'?
-Sa moara copiii ca sa nu sufere, raspunse mosul .

Mi-a placut aceast banc pentru ca are substrat.Morala e adaptabila pentru fiecare....dupa educatie si libertatea sufleteasca pe care o detine.

Vorbeste-ne despre copii

Kalil Gibran

Copiii vostri nu sunt ai vostri

Ei sunt fii si fiicele dorului vietii de ea insasi indragostita

Ei vin prin voi,dar nu din voi

Si,desi sunt cu voi,ei nu sunt ai vostri

Puteti sa le dati dragostea,nu insa si gandurile voastre,

Fiindca ei au gandurile lor

Le puteti gazdui trupul dar nu si sufletul

Fiindca sufletele lor locuiesc in casa zilei de maine,pe care voi nu o puteti vizita nici chiar in vis

Puteti nazui sa fiti ca ei,dar nu cautati sa-i faceti asemenea voua

Pentru ca viata nu merge inapoi,nici zaboveste in ziua de ieri

Voi sunteti arcul din care copii vostri,ca niste sageti vii,sunt azvarliti

Pe drumul nesfarsit Arcasul vede tinta si cu puterea Lui va incordeaza,astfel ca sagetile sa-l poata zbura iute si departe

Si puterea voastra,prin mana Arcasului,sa va aduca bucurie

Caci,precum El iubeste sageata calatoare,tot la fel iubeste si arcul cel statornic.

Dr Ioan Ladea

Sa fug la Domnul fie şi în trup! Nu vreau să fug de viaţă, nici chiar de viaţa asta, ci de lume vreau să fug. De lumea care face într-una o gălăgie infernală, un sistem de divertisment care să acopere Cuvântul lui Dumnezeu! Şi mulţumesc Domnului că mi-a găsit un loc de muncă; mi-a ocupat viaţa, rugăciunea e o bucu-rie! Nu mă rog, citesc Scriptura şi mă bucur! Când am de cerut, cer. Când nu uit, mulţămesc. Nu îndeajuns! E singurul loc în care mă simt bine: la umbra Cuvântului Lui. Sau mai bine, la lumina Cuvântului. La căldura Cuvântului. Ascuns în pădurea pe care o ridică şi creşte Cuvântul. O pădure forfotind de viaţă. Mă urc într-un pom mai înalt şi privesc lumea svârcolindu-se în păcate, fierbând de parcă ar vrea să plesnească, să se distrugă......

mi vine să renunţ la journal, prea devreme să-l părăsesc, dar de câte ori mă apropiu de el, simt că se mai apropie cineva şi acest cineva îmi e necunoscut şi n-are rost să-i spun lui toate astea, mai ales că un necunoscut te obligă să fii explicit, prea explicit, şi să faci impresie bună, prea bună. Dacă s-ar apropia cine e aşteptat, mi-aş deschide sufletul, i-aş arăta toate confuziile mele, mai ales confuziile, intuiţiile, poftele şi durerile, îndrăsnelile sau teama, teama cea mare care ne chinuie pe toţi din pricina puţinei noastre cre-dinţe. Doamne, măreşte-mi credinţa!

fragmente din jurnalul Dr Ioan Ladea

http://www.romlit.ro/din_jurnalul_lui_ioan_ladea

"Cunoscutul specialist in acupunctura, dr. Ioan Ladea, autor al unor tratate de referinta, om de cultura si de litere, luptator anticomunist, detinut politic de la 13 ani si arestat din nou in 1959 si 1977, a incetat din viata joi, 15 martie, la resedinta sa din satul Joita. Ioan Ladea s-a nascut la 17 februarie 1935 la Zarnesti, judetul Brasov si a studiat la Cluj si Bucuresti. Inainte de a-si lua doctoratul in medicina, a functionat in domenii matematice, colaborand la primele cursuri de modele de prognoza si informatica. In ultimii ani a publicat volumele "Acupunctura", "Jurnalul din Quito" si "Holocaustul provocat de medicina alopata", fiind cunoscut ca unul dintre cei mai carismatici medici, reusind sa vindece chiar cancere. S-a spus ca energiile negative ale bolilor incurabile invinse de medic s-au razbunat, el insusi fiind astfel atins de un cancer in august 2000. A avut cultul parintilor sai, sculptorul Romul Ladea si pictorita Lucia Piso. Ii supravietuiesc sase fii si fiice. Academia Internationala "Mihai Eminescu", al carui membru ilustru a fost Ioan Ladea, a editat un volum "Malta versus Trinidad" in care se propune, metaforic, infiintarea "Ordinului Sfantului Ioan Ladea"

http://www.ziua.net/display.php?data=2001-03-17&id=60315

Putini stiu ca nu energiile negative ale bolilor incurabile invinse l-au rapus,ci propria amaraciune,dezamagire ca semenii nu inteleg ca mai presus de material,de lupta inversunata pentru trai exista IUBIREA.Gustul amar declansat de receptarea unei societati in regresie creaza o unda ce e factor declansator al cancerului.